TodayOnlyAI

Ghid practic pentru implementarea reglementărilor europene privind inteligența artificială în sectorul financiar (2025)

Adoptarea Regulamentului european privind inteligența artificială (AI Act) reprezintă o schimbare de paradigmă pentru întregul sistem financiar. Dacă până acum băncile se concentrau pe conformarea cu reglementări precum GDPR, AML/CFT, PSD2 sau cerințele BNR, de acum înainte trebuie să gestioneze și o nouă dimensiune a riscului: risc algoritmic.

AI Act aduce o viziune clară asupra modului în care sistemele de inteligență artificială trebuie concepute, utilizate și monitorizate, pentru a garanta că deciziile automatizate rămân corecte, transparente și explicabile.

1. Ce înseamnă conformarea la AI Act pentru o bancă

În esență, AI Act nu interzice utilizarea AI, ci stabilește condițiile în care aceasta poate fi folosită în siguranță și responsabil. Pentru o instituție financiară, conformarea înseamnă:

• identificarea tuturor sistemelor AI utilizate în activitățile curente;
• clasificarea lor conform nivelului de risc stabilit de regulament;
• implementarea unui sistem intern de guvernanță AI;
• asigurarea calității datelor și a transparenței deciziilor;
• pregătirea documentației de conformitate și a politicilor interne.

Cu alte cuvinte, o bancă trebuie să demonstreze că știe cum funcționează algoritmii pe care îi folosește și că are control uman real asupra deciziilor automate.

2. Identificarea și clasificarea sistemelor AI

Primul pas este un audit intern AI, adică o cartografiere a tuturor aplicațiilor care implică inteligență artificială, machine learning sau analiză predictivă. Acestea pot include:

• modele de credit scoring;
• sisteme de detectare a fraudelor sau de monitorizare a tranzacțiilor AML;
• algoritmi de evaluare a riscului operațional;
• asistenți virtuali, chatboți sau roboți de suport clienți;
• instrumente de analiză comportamentală a clienților;
• soluții de recrutare automată sau evaluare internă a personalului.

După inventariere, urmează clasificarea riscurilor.
Conform AI Act, sistemele utilizate pentru luarea deciziilor financiare – de exemplu, pentru aprobarea sau respingerea unui credit – sunt încadrate ca sisteme AI cu risc ridicat (high-risk).
Pentru acestea se aplică cerințele complete ale regulamentului, inclusiv documentație tehnică, trasabilitate și supraveghere umană.
Aplicațiile cu risc redus (de exemplu, chatboți sau analize statistice simple) pot fi gestionate prin politici mai flexibile.

3. Construirea unui cadru intern de guvernanță AI

Conformarea reală la AI Act nu se poate face printr-o simplă listă de verificare. Ea presupune o integrare strategică în structura de guvernanță corporativă a băncii. Acest lucru înseamnă:

• desemnarea unui AI Compliance Officer sau responsabil dedicat;
• adoptarea unui AI Governance Framework – un set de politici, proceduri și standarde interne privind etica și utilizarea AI;
• crearea unei comisii de supervizare AI care include reprezentanți din departamentele Legal, Compliance, IT, Risk Management și Audit Intern;
• stabilirea unui mecanism de raportare a incidentelor AI.

Băncile pot integra cerințele AI Act în structurile deja existente de conformitate, similar cu modul în care gestionează GDPR sau AML.
De exemplu, pot fi introduse controale AI în planurile de audit intern sau în registrele de risc operațional.

4. Calitatea datelor și trasabilitatea deciziilor

Unul dintre principiile de bază ale AI Act este data governance. Sistemele AI trebuie antrenate pe date de calitate, curate și reprezentative. În practică, băncile vor trebui să documenteze:

• sursa datelor utilizate la antrenarea modelelor;
• modul în care acestea au fost curățate, filtrate și anonimizate;
• testele efectuate pentru identificarea eventualelor biasuri (de gen, vârstă, regiune, venit etc.).

Totodată, este esențială trasabilitatea deciziilor algoritmice.
Fiecare sistem AI trebuie să păstreze jurnale (logs) care să permită reconstituirea logicii deciziei.
În cazul unei reclamații sau al unui control, banca trebuie să poată explica de ce un client a fost respins, marcat ca „risc ridicat” sau identificat drept potențial suspect.

5. Transparență și supraveghere umană

AI Act pune accent pe principiul „human-in-the-loop”, adică supravegherea și intervenția umană asupra sistemelor automatizate.
Nicio decizie cu impact semnificativ asupra unui client – cum ar fi aprobarea unui împrumut, blocarea unui cont sau raportarea unei suspiciuni AML – nu ar trebui luată exclusiv de un algoritm.
Trebuie să existe un proces de revizuire umană și o persoană responsabilă care să poată contesta sau valida rezultatul AI.

De asemenea, instituțiile financiare trebuie să asigure transparență față de clienți:
aceștia trebuie informați clar atunci când o decizie care îi afectează este generată sau asistată de un sistem AI.
Această măsură consolidează încrederea și respectă principiul protecției consumatorului.

6. Documentație și raportare

Pentru sistemele AI cu risc ridicat, AI Act impune o documentație riguroasă:

• descrierea completă a sistemului și a scopului său;
• informații despre arhitectura tehnică și datele folosite;
• testele de performanță și evaluările de risc;
• procedurile de monitorizare și actualizare.

Această documentație trebuie actualizată periodic și păstrată la dispoziția autorităților competente (ex. autoritățile naționale de supraveghere AI, Comisia Europeană sau BNR, în funcție de caz).
Pentru băncile mari, cea mai eficientă soluție este integrarea acestei cerințe în sistemul deja existent de management al documentației de conformitate.

7. Înregistrarea în Registrul european AI

Dacă o bancă dezvoltă sau utilizează un sistem AI considerat „high-risk” care este pus pe piață, acesta trebuie înregistrat în Registrul european AI.
Acest registru va fi gestionat de Comisia Europeană și va funcționa similar bazelor de date pentru produse conforme CE.
Scopul este transparența — clienții, autoritățile și partenerii pot verifica cine utilizează ce tip de sistem AI și în ce condiții.

---

8. Formare profesională și cultură etică AI

O conformare reală nu se obține doar prin documente, ci prin schimbarea mentalității organizaționale.
Băncile trebuie să investească în formare continuă:

• cursuri de etică AI pentru echipele juridice și de conformitate;
• traininguri tehnice pentru specialiștii IT privind cerințele AI Act;
• sesiuni de awareness pentru top management privind riscurile reputaționale și juridice.

Crearea unei culturi interne bazate pe AI responsabil și explicabil va diferenția instituțiile financiare care înțeleg că încrederea este noul capital strategic.

9. Colaborarea cu experți externi

Implementarea AI Act este un proces complex, care implică atât expertiză juridică, cât și tehnologică.
De aceea, multe instituții aleg să colaboreze cu:

• avocați și consultanți specializați în AI compliance;
• companii de audit și risc tehnologic;
• universități și centre de cercetare care pot valida modelele algoritmice.

Un parteneriat între expertiza legală și cea tehnologică este cheia unei conformări reale și sustenabile.

Băncile care aleg să implementeze din timp guvernanța etică a inteligenței artificiale vor câștiga nu doar încrederea autorităților, ci și respectul clienților și avantajul competitiv într-o piață din ce în ce mai automatizată.

În viitorul apropiat, diferența dintre o bancă conformă și una vulnerabilă nu va mai fi dată de tehnologie, ci de responsabilitatea cu care acea tehnologie este folosită. AI Act oferă cadrul, dar adevărata valoare o aduc liderii care știu să transforme conformitatea în strategie, încredere și sustenabilitate.

10. Pași practici pentru implementarea conformității AI Act în bancă

Pentru majoritatea instituțiilor financiare, conformarea nu se poate face peste noapte.
Procesul trebuie abordat etapizat, cu o viziune clară asupra priorităților.
Un plan realist ar putea include următoarele etape:

1. Audit intern AI – identificarea și inventarierea tuturor aplicațiilor AI active.
2. Clasificare a riscului algoritmic conform cerințelor AI Act.
3. Definirea responsabilităților interne: desemnarea unui AI Compliance Officer și a unui comitet AI.
4. Actualizarea politicilor și procedurilor existente (AML, GDPR, Risk, IT Governance) pentru a integra cerințele AI.
5. Elaborarea documentației de conformitate și a registrelor de sistem AI.
6. Training și cultură etică pentru toate departamentele implicate.
7. Monitorizare continuă și audit intern AI anual.

11. Rolul avocatului și al consultantului AI în procesul de conformare

Pentru majoritatea băncilor, provocarea nu este doar juridică, ci și tehnologică.
Un consultant specializat în AI compliance are rolul de a traduce cerințele legale în procese concrete, adaptate realității fiecărei instituții. El poate contribui la:

• Consultanță juridică și de reglementare: Traducerea cerințelor AI Act în procese concrete și evaluarea riscurilor legale.
• Politici și guvernanță AI: Elaborarea procedurilor interne și integrarea principiilor de etică și transparență.
• Audit și monitorizare: Verificarea calității datelor, trasabilității deciziilor și respectarea principiului „human-in-the-loop”.
• Formare și relația cu autoritățile: Training pentru angajați și suport în înregistrarea sistemelor AI high-risk și controale. politicilor interne AI;

Astfel, rolul avocatului devine unul strategic: de la interpretarea legii la construirea încrederii în tehnologie.

12. Măsurarea și raportarea performanței guvernanței AI

• Definirea unor KPI specifici pentru guvernanța AI: număr de incidente AI raportate, timp mediu de intervenție umană, acuratețea deciziilor algoritmice, gradul de transparență în comunicarea deciziilor către clienți.
• Implementarea unui sistem de raportare internă și periodică către board-ul băncii.
• Monitorizarea constantă a performanței sistemelor AI și ajustarea modelelor pentru a elimina biasuri sau erori.

13. Integrarea AI Act în strategia digitală a băncii

• Conectarea conformității AI Act cu obiectivele strategice: digitalizare responsabilă, experiență client îmbunătățită, reducerea riscurilor reputaționale.
• Identificarea oportunităților unde AI poate crea valoare adăugată, fără a compromite etica sau conformitatea.

14. Comunicarea externă și responsabilitatea socială

• Informarea publicului și a clienților despre angajamentul băncii față de AI responsabil.
• Publicarea unor rapoarte de transparență AI (AI Transparency Reports) pentru a arăta conformitatea, modul de gestionare a riscurilor și măsurile etice implementate.

15. Perspective viitoare și adaptabilitate

• Pregătirea băncii pentru actualizări viitoare ale regulamentului AI Act sau alte reglementări europene și internaționale.
• Încurajarea unei culturi organizaționale care adoptă AI responsabil ca un proces continuu, nu ca o sarcină punctuală.

Conformarea la AI Act nu este un punct final, ci un proces continuu de monitorizare, ajustare și responsabilitate, care transformă tehnologia într-un avantaj strategic și garantează încrederea clienților și a autorităților.

Concluzii

Băncile care implementează guvernanța etică AI devin nu doar conforme legal, ci și mai competitive și de încredere.

Diferența între o bancă sigură și una vulnerabilă nu va fi tehnologia, ci responsabilitatea cu care este folosită. AI Act oferă cadrul, dar liderii care transformă conformitatea în strategie și sustenabilitate creează adevărata valoare.

OpenAI. (2025). ChatGPT (GPT-5 mini). https://chat.openai.com