Inteligența artificială (AI) transformă rapid societatea contemporană, influențând modul în care lucrăm, comunicăm, consumăm informații și luăm decizii.
Deși beneficiile sale sunt incontestabile — de la automatizarea sarcinilor repetitive până la îmbunătățirea diagnosticelor medicale — este esențial să privim și dincolo de entuziasmul tehnologic.
Unul dintre cele mai sensibile și adesea neglijate aspecte este impactul subtil, dar profund, pe care AI îl poate avea asupra sănătății mintale. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, această dimensiune devine tot mai relevantă.
Impactul inteligenței artificiale asupra sănătății mintale
1. Dependența de tehnologie și pierderea conexiunilor reale
Pe măsură ce AI devine tot mai integrată în aplicații de tip chatbot, asistenți virtuali sau rețele sociale, oamenii riscă să petreacă mai mult timp în interacțiuni artificiale și mai puțin în relații umane autentice. Acest dezechilibru poate duce la sentimente de izolare, singurătate și chiar depresie, mai ales în rândul adolescenților și al persoanelor vulnerabile emoțional.
2. Algoritmi care alimentează anxietatea și comparația socială
Platformele online, bazate pe algoritmi AI, personalizează conținutul în funcție de comportamentul utilizatorului. Deși acest lucru poate părea convenabil, poate avea și efecte negative. AI poate amplifica compararea socială, prin promovarea constantă a unor imagini „ideale” de viață sau succes, ceea ce duce la scăderea stimei de sine, anxietate și stres cronic.
3. Deepfake-uri și realitatea distorsionată
Tehnologiile AI pot genera imagini, videoclipuri sau audio false extrem de convingătoare (deepfake), care pot răspândi dezinformare și pot afecta percepția realității. Trăind într-un mediu digital în care devine tot mai greu să deosebești adevărul de fals, oamenii pot experimenta nesiguranță, confuzie cognitivă și chiar paranoia.
4. Automatizarea și frica de înlocuire
Mulți angajați se confruntă cu temeri legate de pierderea locului de muncă din cauza automatizării. Această incertitudine profesională, alimentată de progresele AI, contribuie la creșterea nivelului de stres, burnout și scăderea motivației personale. În unele cazuri, poate duce chiar la tulburări depresive.
Un studiu din 2025 indică că implementarea rapidă a AI în mediul de muncă (automatizare, supraveghere digitală, schimbări în roluri) contribuie la tehnostres, anxietate şi simptome depresive.
5. Suprastimularea cognitivă și deficitul de atenție
Accesul constant la conținut generat de AI (știri personalizate, video-uri scurte, notificări continue) poate duce la suprastimulare, ceea ce scade capacitatea de concentrare și afectează sănătatea mentală. Se observă tot mai des dificultăți în menținerea atenției pe termen lung, creșterea iritabilității și apariția unor simptome similare tulburărilor de tip ADHD.
6. Chatboturi terapeutice: ajutor sau iluzie?
AI este tot mai prezentă în aplicații de tip terapie virtuală (ex: Woebot, Replika). Deși pot oferi sprijin temporar, aceste soluții nu pot înlocui intervenția umană, deoarece nu înțeleg pe deplin complexitatea emoțiilor și nu oferă empatie reală.
Lipsa empatiei reale și a unui cadru etic bine reglementat poate duce la agravarea unor tulburări psihice.
7. Etica deciziilor algoritmice în sănătatea mintală
AI poate fi folosită pentru a lua decizii legate de eligibilitatea la tratamente, resurse sau intervenții (ex: trierea automată în clinici sau aplicații de criză). Atunci când aceste decizii sunt opace sau bazate pe date incomplete, ele pot discrimina anumite grupuri și pot produce inechitate în accesul la sprijin psihologic.
Deși aceste riscuri sunt reale și merită luate în considerare, este important să recunoaștem că AI nu este, în sine, dăunătoare. Din contră, dacă este utilizată responsabil, poate deveni un aliat valoros în sprijinirea sănătății mintale.
Poate avea AI și un impact pozitiv asupra sănătății mintale?
Da, inteligența artificială (AI) poate avea și un impact pozitiv semnificativ asupra sănătății mintale, dacă este folosită responsabil, etic și complementar intervențiilor umane. Iată câteva moduri concrete în care AI poate sprijini sănătatea psihică:
Inteligența artificială poate sprijini sănătatea mintală prin aplicații terapeutice accesibile non-stop, care oferă suport emoțional și tehnici de autoreglare. Algoritmii pot detecta din timp semnele depresiei sau anxietății, analizând vocea, textul sau comportamentele digitale ale utilizatorilor. AI ajută și specialiștii prin automatizarea notițelor, monitorizarea progresului și personalizarea intervențiilor. În plus, realitatea virtuală controlată de AI este folosită eficient în tratarea fobiilor sau a traumei. Totuși, toate aceste beneficii funcționează optim doar când AI este folosită complementar, nu înlocuitor, pentru intervenția umană.
Mai sunt și alte aspecte pozitive în care AI poate susține sănătatea mintală? DA!
1. Reducerea barierelor lingvistice și culturale
AI poate traduce automat și adapta conținutul terapeutic în peste 100 de limbi, facilitând accesul la sprijin psihologic pentru persoane din medii diverse sau marginalizate.
2. Suport pentru persoane cu dizabilități cognitive sau senzoriale
AI poate transforma textul în vorbire, vorbirea în text, sau poate adapta ritmul unei sesiuni la nevoile specifice ale persoanei (ex: autism, afazie, anxietate severă)
3. Monitorizarea în timp real a riscului suicidar
AI poate analiza mesajele din aplicații, rețele sociale sau chat-uri, detectând expresii asociate cu gânduri suicidare și alertând automat intervenția umană (în anumite sisteme de criză).
4. Gamificarea și motivația pozitivă
Aplicațiile AI folosesc tehnici de gamificare (recompense, feedback în timp real) pentru a menține motivația utilizatorilor în programe de autocunoaștere, meditație sau terapie digitală.
5. Sprijin pentru terapeuți în gestionarea mai multor pacienți
AI poate prioritiza automat cazurile urgente, trimite remindere sau sumariza date, ceea ce ajută specialiștii să acorde mai mult timp relației terapeutice și mai puțin birocrației.
6. Educație psihologică accesibilă
AI poate genera conținut educațional personalizat, oferind utilizatorilor informații despre sănătatea mintală, strategii de coping și gestionare a emoțiilor. Acest tip de psihoeducație poate preveni agravarea tulburărilor și crește nivelul de alfabetizare emoțională în rândul populației generale.
Concluzii personale:
Inteligența artificială este un instrument revoluționar, dar nu neutru. Impactul ei asupra sănătății mintale depinde de modul în care alegem să o dezvoltăm, reglementăm și folosim. O abordare echilibrată – care pune în centru nu doar eficiența, ci și bunăstarea emoțională a utilizatorilor – este esențială pentru un viitor digital sănătos și etic.
OpenAI. (2025). ChatGPT (GPT-5 mini). https://chat.openai.com